Zilele trecute am fost de față la o scenă care mi-a dat de gândit… O reacție neașteptată a unor angajați, m-a determinat să reflectez la nevoia noastră a tuturor, de a fi apreciați.

Eram în birou la o firmă care fusese forțată datorită condițiilor economice să-și restîngă activitatea. Pentru unii angajați era ultima zi de lucru la acea firmă. Deși era aproape ora terminării programului, era încă acea vânzoleală specifică în care avea loc predarea și preluarea sarcinilor, dosarelor, informațiilor, ultimelor indicații.

Pe acest du-te vino, cineva a lansat o întrebare: ”Ați văzut e-mailul de la șef?” Managerul acelei firme trimisese un e-mail celor care fuseseră disponibilizați mulțumindu-le pentru munca depusă în cadrul firmei și pentru realizările lor.

Mie nu mi s-a întâmplat așa ceva la nici un loc de muncă, deși am lucrat în companii mai mici sau mai mari, chiar în multinaționale. Nimeni nu se obosise vreodată să-mi mulțumească pentru munca depusă de-a lungul câtorva ani. Mi s-a părut un gest frumos, atent.

Cu toate acestea, reacția la întrebarea lansată m-a surprins: ”Acum și-a găsit? Până acum n-a știut să ne aprecieze!

Am rămas descumpănită pentru că știam demult firma respectivă și știam că managerul se străduise mereu să asigure o atmosferă de lucru cât mai plăcută și relații foarte bune în colectiv. Se pare însă că omisese o parte și anume cea în care să arate oamenilor cu care lucra cât de importanți sunt și cât de mult îi aprecia. Sau poate o făcuse dar într-o manieră mai puțin evidentă. Oamenii și-ar fi dorit să li se spună că au făcut lucruri bune, că au înregistrat realizări, că au făcut progrese, pentru că toate acestea i-ar fi motivat să fie mai buni și să aibă mai multă încredere în ei.

Și-atunci am realizat ca DA!!!, comentariul respectiv avea sens întrucâtva. Toate aceste aprecieri  trebuiau făcute și pe parcurs, nu doar la plecarea din firmă. Unele aprecieri pot fi făcute din mers: o stîngere de mână, o bătaie prietenescă pe umăr, un Bravo!, Felicitări! sau Mulțumesc!

Dar mult mai importantă decât acestea este discuția de evaluare și feed-back pe care o poartă managerul cu angajatul. Faptul că evaluarea anuală este o discuție formală, îî dă o greutate mult mai mare, o importanță deosebită. Ea rămâne mult mai bine imprimată în mintea angajatului.

Acesta este și motivul pentru care susțin cu tărie, că evaluarea anuală este mai mult decât un proces birocratic care trebuie îndeplinit pentru că verifică inspectorii ITM. Este ocazia prin care angajatorul sau managerul poate oferi un feed-back calitativ oamenilor din subordinea lor directă.

Pentru că ne aflăm aproape de sfârșitul anului și începutul anului 2014, perioadă în care au loc de obicei evaluările anuale, te invit să folosești această ocazie pentru a discuta cu oamenii cu care lucrezi pentru a afla ce obstacole întâmpină în activitatea lor, cum i-ai putea ajuta să le depășească, ce propuneri au pentru eficientizarea și îmbunătățirea activității. Totodată ai ocazia de a reflecta la realizările obținute de fiecare dintre ei, de a scoate în evidență plusvaloarea pe care au adus-o în firmă de-a lungul anului. Fă-le și lor cunoscut acest lucru. Vei fi surprins să vezi că vor fi fericiți că apreciezi munca lor, că ai încredere în potențialul lor. Chiar dacă nu vor arăta această fericire, se vor strădui ca și la evaluarea următoare să fie demni de ea și chiar să realizeze mai mult. Dacă ești un lider adevărat, de tine depinde motivarea lor, de tine depinde să te urmeze și să construiți împreună o afacere prosperă.

În încheiere te invit să-mi scrii 2-3 rânduri și să-mi spui părerea ta. Ce crezi: De-a lungul experienței tale în muncă, ai fost apreciat de șefii tăi? Cum te-a influențat acest lucru? Cu ce situații mai deosebite te-ai confruntat când ai fost evaluat?
Sunt sigură că din ceea ce ne vei împărtăși vor avea și alții de învățat.

Articole asemănătoare:

Lasă un comentariu